Categorie Master ANPM > Despre noi

tipareste trimite pe mail

 Judeţul Timiş - Date generale

Detalii

Autor: APM Timişoara,
Adăugat: 2010-09-27 11:37:39
Ultima actualizare: 2011-04-10 22:51:03

Taguri


Documente ataşate

Judeţul Timiş


Situat în partea de vest a României, judeţul Timiş are o suprafata de 8696,7 kmp, ceea ce reprezinta 3,65% din suprafata ţării, ocupând ca întindere locul I pe tara. Este judetul cu cea mai mare lungime de cursuri canalizate, cu cel mai mare procent de suprafete drenate si desecate. Pe teritoriul judetului se afla si cel mai vestic punct al tarii, Beba Veche, la 20°16’ longitudine estica.


Prin pozitia sa geografica, aproape o treime din limitele judetului constituie în acelasi timp si frontiere de stat. Astfel, în partea de nord-vest, între Nadlac si Beba Veche se învecineaza cu Ungaria, 18 km din aceasta frontiera fiind pe râul Mures. La sud-vest, între Beba Veche si Latunas (45°11’ latitudine nordica) judetul Timis se învecineaza cu Iugoslavia. Judetele limitrofe sunt: la nord judetul Arad, în partea de est judetul Hunedoara, în partea de sud-est judetul Caras-Severin. În functie de punctele de trecere a frontierei, distanta medie pâna la capitalele celor doua tari învecinate, Belgrad si Budapesta, este de 170 si, respectiv, de 300 Km. Viena se afla la aproximativ aceeasi distanta ca si Bucurestiul - 550 km.
Repartizata pe unitati de relief, pe primul loc se situeaza sesul, cu 75,9% din suprafata, urmat de dealuri -7,3%, deal-munte -7,2%, ses-deal - 6,3% si munti 3,3%. Altitudinea maxima este de 1380 m în Vârful Pades (M-tii Poiana Rusca). Corespunzator reliefului si factorilor fizico-geografici, ca urmare a situarii într-o regiune de interferenta a elementelor central-europene cu cele submediteraneene, atlantice, continentale pontice si circumpolare, judetul Timis are o vegetatie complexa si variata. Vegetatia montana este reprezentata de padurile amestecate de fag, molid si brad. În zona de dealuri se întâlnesc, în alternanta, paduri de fag cu paduri de gorun. În zona de câmpie, dar si în dealurile Sacosului si ale Lipovei apar, insular, paduri de stejar pedunculat si paduri de cer si gârnita. Vegetatia de silvostepa ocupa partea centrala si de vest a judetului, cuprinzând întreaga câmpie.
Particularitatile solului si existenta unei retele hidrografice corelate cu o vegetatie protectoare, asigura o compozitie si raspândire variata a faunei. Se pot întâlni o serie de specii moesice, ca: liliacul, broasca testoasa de uscat, calugarita, termitele, etc. sau specii rare, ca: egreta mica, stârcul de noapte, chiscarul, etc. Au fost colonizate o serie de specii de interes cinegetic, ca: cerbul, caprioara, fazanul. Cele mai caracteristice specii animale sunt: veverita, iepurele, bursucul, vulpea, porcul mistret. Bogatia ornitologica a padurilor judetului Timis este remarcabila, multe specii fiind de interes cinegetic, ca: potârnichea, sitarul, ierunca, inarita verde, fazanul.

Resursele de apa sunt bogate si cuprind pânze acvifere subterane si ape de suprafata (râuri, canale, lacuri, etc.). Râul Timis este cea mai importanta artera hidrografica din judet ce izvoraste de la altitudinea de 1135 m din Masivul Semenic. Alte râuri, care dreneaza teritoriul judetului Timis, sunt : Bega, Bega Veche, Bârzava, Moravita, Aranca si, partial, Muresul. Urmare a amenajarilor începute în secolul al XVIII-lea, Bega a fost navigabila, exploatarea comerciala a acestei artere fiind sistata în 1960. Lacurile, de asemenea, sunt destul de numeroase, dar au suprafete si adâncimi mici. Multe dintre ele sunt resturi ale vechilor mlastini si apar în împrejurimile comunei Satchinez, altele sunt instalate în coturi de meandre sau în brate parasite. O categorie aparte de lacuri, specifice judetului Timis, sunt cele antropice. În judet sunt si doua lacuri cu apa calda (peste 20° C) si minerala, primul la Românesti, iar al doilea la vulcanul noroios Forocici. În afara acestora, în judet s-a amenajat lacul de acumulare Surduc, care îndeplineste functiuni multiple.
 
Clima este continental moderata, cu temperaturi medii multianuale ce oscileaza între 10-12° C. Media multianuala a precipitatiilor se situeaza între 500 si 600 mm precipitatii anuale, sensibil mai ridicate în zonele de deal si munte.
Bogatiile solului si subsolului, ca si asezarea geografica la confluenta dintre civilizatiile occidentala si cea rasariteana, au avut un rol important în dezvoltarea economica, cu toate consecintele sale pe plan social si spiritual. Cele mai importante resurse de substante minerale utile se gasesc în nucleul cristalin al Muntilor Poiana Rusca. Atât în partea nordica, cât si în partea sudica a acestui masiv, se gasesc oxizi de fier de origine metamorfica, resurse prospectate în zona localitatilor Nadrag, Poieni, Tomesti si Luncanii de Jos. Minereurile de oxizi de fier de origine sedimentara se gasesc în nisipurile de la Bogda, iar zacamintele de minereuri de mangan apar la Pietroasa, în nordul muntilor Poiana Rusca. Nisipurile cuartoase, bazalte, marmura apar în zona de est a judetului. O categorie importanta a resurselor de subsol o constituie materialele de constructii (nisipuri, argile, pietrisuri, etc.) raspândite pe aproape întreg teritoriul judetului. O alta bogatie, dar insuficient exploatata, o reprezinta apele termale si minerale, care se gasesc, îndeosebi, în zona de vest cât si în zona centrala a judetului.

Datorita reliefului variat, solurile sunt foarte diversificate: partea de nord-vest a judetului cu cernoziom, cernoziom levigabil, soluri silvestre (în zonele deluroase), soluri brune, silvestre podzolite în partea sude-estica si soluri de munte în partea estica. Solurile, deosebit de fertile, constituie principalul factor de favorabilitate a agriculturii. Din suprafata totala a judetului Timis, ponderea cea mai mare o detin suprafetele agricole - 82,2%. Baza pedologica de la câmpie si dealuri, ofera posibilitatea realizarii unei agriculturi variate si de mare randament. Etajul imediat superior - cel colinar -apartine zonei agricole mixte - cultura cerealelor (preponderent pentru autoconsum), pomicultura si cresterea vitelor.


Populatia totala este cu putin sub 700.000 locuitori. Gradul de urbanizare este de 61,2% (aproximativ 50% media pe tara) în timp ce densitatea populatiei atinge 79,6 locuitori pe kmp (media pe tara este de 96 locuitori pe kmp). Pe tot cuprinsul judetului Timis exista 2 municipii, 8 de orase si 86 comune, de care apartin 231 de sate. Resedinta judetului este municipiul Timisoara, important centru economic, social si cultural al tarii, situat pe locul trei în ierarhia municipiilor resedinta de judet.


X

Clic aici pentru a închide harta



Alegeți un județ de pe hartă pentru a fi redirecționat spre autoritatea locală.